Penetrante priviri împietrite abrupt
În lacrimi, ca sterpe cristale de stîncă,
Flori de gheaţă din petale abstracte
Pe-o pajişte rece oglindită-n senin.
Iubirea? O palmă tristă,
Iluzii şi cenuşă
Pe un altar de cioburi inutil ridicat.
Tînjind spre căldură în taină,
Înfrigurată rază
Profilactic zîmbeşti depărtării
Descurajant, refractar şi distant,
Ca o dezamăgire veche
Ferecată-ntr-un sipet
Lîngă zidul egoist al uitării. (C.M.)
31 mai 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)