08 decembrie 2012

(Aproape) Sonet

Iubita mea cu ochi de cer
şi zîmbet trist din praf de stele
sărută-mi cugetele grele
să mă cufund în efemer.

`ţi voi răsplăti cu un surîs stingher
şi, dintre toate gîndurile mele
ce-n taină le păstrezi, umile sau rebele,
pe cele de iubire ţi le cer.

Ascunde-mi grabnic cele năluciri
ce-ades mă poartă către `nalte sfere
stîrnindu-mi iar zălude născociri,
cu ale tale lascive emisfere,
şi-aşa, sorbit de ceru-ţi din priviri
să uit că lumea-n jurul nostru piere. (C.M.)

Niciun comentariu: