Ne comparăm tot timpul cu
un prototip al frumuseţii la modă, care este ca o cortină grea trasă
peste bucuria de a trăi, în loc să lasăm frumosul din noi să umble
liber, să răzbată în afară prin ochi noştri, care sunt ferestrele
sufletului.
Iar dacă aceste ferestre sunt curate, atunci lumea din jur ne apare luminoasă şi frumoasă, căci o vezi nu cu ochii materiali, care sunt supuşi stricăciunii, ci cu cei lăuntrici, ai luminii care ni s-a dat.
Atunci vei reuşi să discerni şi armonia care ne înconjoară, şi frumuseţea propriului chip, chiar dacă pe el se aşază, uneori nemiloasă, trecerea.
Iar dacă aceste ferestre sunt curate, atunci lumea din jur ne apare luminoasă şi frumoasă, căci o vezi nu cu ochii materiali, care sunt supuşi stricăciunii, ci cu cei lăuntrici, ai luminii care ni s-a dat.
Atunci vei reuşi să discerni şi armonia care ne înconjoară, şi frumuseţea propriului chip, chiar dacă pe el se aşază, uneori nemiloasă, trecerea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu